jump to navigation

Ce trebuie sa stiti in caz de:

Furt în străinătate
Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în străinătate, ajungeţi să fiţi implicat într-un incident în urma căruia vi s-au furat sau aţi pierdut actele, banii sau alte obiecte, este bine să ştiţi următoarele:
  • Anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie;
  • Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor martori care să ajute la descrierea faptelor şi a făptaşului;
  • Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor care v-au fost furate sau v-au dispărut;
  • Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (raportul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele furate sau dispărute erau asigurate);
  • Dacă v-a fost furat paşaportul sau alt act de identitate românesc, anunţaţi imediat ambasada sau consulatul României (acestea vă vor putea elibera un titlu de călătorie, pentru reîntoarcerea în ţară);
  • Dacă vi s-au furat banii, anunţaţi familia sau rudele apropiate şi solicitaţi-le sprijinul financiar pentru continuarea călătoriei sau pentru întoarcerea în ţară.
Ce poate face personalul consular al României
  • Dacă vi s-a furat sau aţi pierdut paşaportul, vă poate elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;
  • Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţa despre incident şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;
  • Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care să vă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventuale cereri sau proceduri penale sau civile în legătură cu incidentul în care aţi fost implicat.
Ce nu poate face personalul consular al României
  • Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu incidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numai autorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestor fapte;
  • Nu vă poate asigura reprezentarea juridică;
  • Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor proceduri judiciare;
  • Nu poate plăti costuri de transport;
  • Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate în sarcina dumneavoastră.
Accident de circulaţie în străinătate
Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în străinătate, ajungeţi să fiţi implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia aţi suferit vătămări corporale sau deteriorarea unor bunuri, este bine să ştiţi următoarele:
  • Anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie;
  • Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor martori care să ajute la descrierea împrejurărilor în care s-a produs accidentul;
  • Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor care au fost deteriorate sau distruse;
  • Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (raportul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele deteriorate sau distruse, inclusiv autoturismul erau asigurate);
  • Dacă accidentul a avut urmări uşoare (avarierea autoturismului), notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia;
  • Fiecare poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare autorizată din România are înscris pe ea un număr de telefon la care se răspunde în regim de permanenţă; apelaţi numărul de telefon înscris pe poliţă şi urmaţi toate îndrumările ce vă sunt adresate;
  • Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare;
  • Dacă accidentul a avut urmări grave (persoane rănite sau decedate), anunţaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor, iar apoi contactaţi ambasada sau consulatul României;
  • Dacă purtaţi un telefon mobil pe durata călătoriei în străinătate, asiguraţi-vă, înainte de plecare, că aţi introdus în memoria telefonului numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României din ţările pe care urmează să le vizitaţi; aceste numere de telefon sunt disponibile pe site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro).
Ce poate face personalul consular al României:
  • Dacă în urma accidentului paşaportul dumneavoastră a fost distrus sau pierdut, vă poate elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;
  • Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţa despre accident şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;
  • Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care să vă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventuale cereri sau proceduri penale ori civile în legătură cu incidentul în care aţi fost implicat;
  • Poate interveni pentru acordarea ajutorului medical necesar.
Ce nu poate face personalul consular al României:
  • Nu poate interveni în urmărirea cazului dumneavoastră, decât în măsura în care legislaţia locală permite o astfel de intervenţie şi numai cu acordul şi sprijinul autorităţilor locale;
  • Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu accidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numai autorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestor fapte;
  • Nu vă poate asigura reprezentarea juridică;
  • Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor proceduri judiciare;
  • Nu poate plăti costuri de transport;
  • Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate în sarcina dumneavoastră sau a persoanei decedate.
Îmbolnăvire în străinătate
Călătoriile în străinătate nu sunt întotdeauna ferite de riscul îmbolnăvirii sau de cel al suferirii unor accidente care afectează starea sănătăţii. Condiţiile climatice, de mediu, prezenţa unor boli sau epidemii, a unor medii alergogene pot influenţa orice persoană, chiar dacă starea sănătăţii la plecarea din România este bună. În timpul unei călătorii în străinătate se pot întâmpla accidente din cele mai diverse, care afectează sănătatea sau care pot pune în pericol chiar viaţa. În astfel de situaţii, accesul imediat la asistenţă medicală este indispensabil, dar el presupune costuri care, de regulă, sunt foarte ridicate (o zi de internare medicală în majoritatea statelor lumii costă între 500 şi 1500 de dolari, iar transportul aerian special, cu aero-ambulanţă, poate varia între 20.000 şi 250.000 de dolari).
Asigurarea de călătorie care include şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces este cea mai bună protecţie pentru astfel de situaţii. O astfel de asigurare oferă călătorului posibilitatea accesării imediate a asistenţei medicale necesare şi oferă familiei sale confortul şi siguranţa că, orice se întâmplă, el beneficiază de asistenţă şi îngrijire iar costurile sunt suportate de compania de asigurări.
De aceea, recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătorersc în străinătate să încheie poliţe de asigurare de călătorie care includ şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces. Recomandăm ca aceste poliţe de asigurare să acopere întreaga durată a călătoriei, din ziua plecării din România până în ziua întoarcerii.
Este foarte important ca decizia dumneavoastră de a călători în străinătate să se bazeze pe posibilitatea de a încheia o astfel de poliţă de asigurare.
Autorităţile române au încheiat, cu o serie de state, acorduri privind condiţiile de acordare a asistenţei medicale pe bază de reciprocitate, condiţii de care beneficiază cetăţenii români care călătoresc în aceste state: Albania, Armenia, Bulgaria, Cipru, China, Croaţia, Cuba, Egipt, Grecia, Liban, Lituania, Marea Britanie, Macedonia, Republica Moldova, Siria, Serbia Muntenegru, Slovenia, Tunisia, Turcia, Ucraina şi Ungaria. Aceste acorduri se referă însă, de regulă, la acordarea asistenţei medicale în situaţii de urgenţă, deci sunt limitate numai la acele situaţii care pot fi încadrate ca urgenţe medicale. De îndată ce situaţia de urgenţă medicală a fost înlăturată, pacientului îi revine responsabilitatea suportării tuturor costurilor pentru asistenţa medicală încă necesară, pentru tratament sau, eventual, pentru transportul în România.
Chiar dacă veţi călători în unul dintre aceste state, vă recomandăm să nu omiteţi să încheiaţi poliţe de asigurare de călătorie. Ele vă pot fi de folos în situaţiile care nu se încadrează la categoria urgenţe şi deci nu sunt reglementate de acordurile menţionate.
Atunci când vă planificaţi o călătorie în străinătate, vă recomandăm să aveţi în vedere următoarele:
  • Informaţi-vă despre situaţiile de risc de boală din zonele pe care doriţi să le vizitaţi;
  • Consultaţi un medic specialist şi solicitaţi-i recomandările de prevenţie a unei îmbolnăviri;
  • Asiguraţi-vă că vaccinările recomandate de medic sunt făcute la timp;
  • Asiguraţi-vă că deţineţi medicaţia recomandată de medic pentru afecţiunea pe care o aveţi, dacă tratamentul este necesar şi pe durata călătoriei;
  • Încercaţi să aflaţi cum şi unde se pot obţine îngrijiri medicale în ţara pe care o veţi vizita; ambasadele şi consulatele României deţin liste cu spitalele şi unităţile medicale specializate care pot oferi asistenţă medicală;
  • Încheiaţi o poliţă de asigurare de călătorie, care să acopere şi cheltuieli medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces;
  • Includeţi în bagaje o trusă sanitară de călătorie, care să conţină, între altele, materiale medicale şi de prim ajutor, un termometru, batiste higienice, alcool.
Dacă vă aflaţi în străinătate şi vă îmbolnăviţi sau suferiţi un accident care necesită acordarea de asistenţă medicală, vă recomandăm următoarele:
  • Luaţi legătura imediat cu cea mai apropiată unitate medicală;
  • Dacă nu aveţi acces la unităţile medicale, luaţi legătura cu ambasada sau consulatul României; personalul consular vă poate recomanda unităţile medicale din apropiere;
  • Explicaţi medicului situaţia dumneavoastră de sănătate, eventuale afecţiuni anterioare, restricţii la medicaţie etc.;
  • Prezentaţi medicului poliţa de asigurare medicală sau de călătorie;
  • Dacă nu cunoaşteţi limba locală, solicitaţi prezenţa unui translator sau solicitaţi să fie contactată ambasada sau consulatul cel mai apropiat al României.
Ce poate face personalul consular al României:
  • Poate contacta familia dumneavoastră, dacă doriţi, pentru a o anunţa despre situaţia dumneavoastră medicală şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;
  • Vă poate recomanda unităţi medicale care să vă asigure serviciile necesare;
  • Dacă internarea dumneavoastră se face pentru o perioadă mai îndelungată, vă poate vizita, dacă doriţi;
  • Dacă sunt necesare formalităţi pentru aranjarea transportului dumneavoastră în România în condiţii speciale, poate interveni în realizarea acestor formalităţi.
Ce nu poate face personalul consular al României:
  • Nu vă poate crea o situaţie mai favorabilă decât cea a propriilor cetăţeni ai ţării respective;
  • Nu poate plăti cheltuielile medicale, cheltuielile de tratament, medicaţia sau cheltuielile de transport în România;
  • Nu poate interveni la compania de asigurări pentru a formula pretenţii în numele dumneavoastră;
  • Nu vă poate asigura cazarea în spaţiile ambasadei sau consulatului şi nu poate plăti costurile cazării dumneavoastră la hotel;
  • Nu poate reglementa situaţia unor eventuale angajamente ale dumneavoastra rămase neonorate ca urmare a îmbolnăvirii sau accidentului.
Arest în străinătate
Dacă ajungeţi să fiţi arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că personalul consular al României din ţara respectivă vă poate ajuta, în limitele permise de legislaţia naţională a acelei ţări şi în limitele permise de dreptul internaţional
Este bine să ştiţi că, în temeiul normelor internaţionale, aveţi o serie de drepturi şi că puteţi cere autorităţilor străine să vi le respecte. Aceste drepturi sunt următoarele:
  • Dreptul de a cere ca ambasada sau consulatul României să fie notificat despre arestarea sau reţinerea dumneavoastră;
  • Dreptul la asistenţă consulară (în limitele descrise mai jos);
  • Dreptul de a contacta familia (aceasta o poate face şi personalul consular, numai cu acordul dumneavoastră);
  • Dreptul la asistenţă juridică (avocat numit din oficiu sau avocat angajat de dumneavoastră sau de familia dumneavoastră);
  • Dreptul la asistenţă medicală;
  • Dreptul la translaţie în limba ţării respective (translator numit din oficiu sau, acolo unde este posibil, translator recomandat de ambasadă sau de consulat);
  • Dreptul la corespondenţă prin poştă (cu respectarea regulilor prevăzute de legislaţia ţării respective);
  • Dreptul de a primi vizite (din partea personalului consular sau din partea familiei);
  • Dreptul de a fi transferat pentru executarea pedepsei în România (numai după pronunţarea unei sentinţe de condamnare şi numai din ţările care acceptă această procedură, pe baza unor acorduri internaţionale şi pe baza legislaţiilor lor naţionale);
  • Dreptul la asistenţă din partea unor organisme internaţionale neguvernamentale (coordonatele organismelor internaţionale neguvernamentale care pot oferi asistenţă în ţara respectivă vă pot fi puse la dispoziţie de personalul consular).
Dacă aveţi un membru de familie arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că îl puteţi ajuta în următoarele moduri:
  • Vă puteţi interesa despre situaţia lui fie direct, la autorităţile ţării respective, fie prin intermediul personalului consular al României din acea ţară (la numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României sau la numerele de telefon ale Direcţiei Relaţii Consulare din MAE: 319-6870 sau 319-6871);
  • Puteţi să faceţi demersuri pentru angajarea unui avocat care să îi asigure reprezentarea în justiţie;
  • Puteţi să îl vizitaţi la locul de detenţie (cu respectarea formalităţilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);
  • Puteţi să îl sprijiniţi financiar (acoperind cheltuielile de reprezentare, expertiză sau alte proceduri judiciare);
  • Puteţi să îi trimiteţi corespondenţă scrisă poştală (cu respectarea regulilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);
  • Puteţi să îl ajutaţi să îndeplinească procedurile prevăzute de lege pentru transferul în România în vederea executării pedepsei (în măsura în care ţara respectivă acceptă această procedură şi în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă).
Ce poate face personalul consular al României:
  • Poate insista să ia legătura cu dumneavoastră, după primirea notificării de arest sau reţinere din partea autorităţilor locale (notificarea autorităţilor constituie documentul oficial care declanşează procedura asistenţei consulare în raport cu autorităţile locale);
  • Vă poate vizita la locul de detenţie (cu respectarea regulilor prevăzut de legislaţia naţională a ţării respective);
  • Vă poate recomanda avocaţi sau translatori pe care să îi puteţi angaja pentru asigurarea reprezentării juridice în faţa autorităţilor;
  • Poate semnala autorităţilor locale eventualele neregularităţi constatate de dumneavoastră în aplicarea regimului de detenţie;
  • Poate semnala autorităţilor locale eventualele afecţiuni medicale care necesită o atenţie specială pe durata detenţiei;
  • Poate transmite mesaje familiei dumneavoastră, dacă doriţi acest lucru.
Ce nu poate face personalul consular al României:
  • Nu vă poate elibera din detenţie;
  • Nu poate influenţa sau interveni în desfăşurarea procedurilor judiciare şi nici în deciziile autorităţilor (poate însă susţine reclamaţiile dumneavoastră în eventualitatea comiterii de abuzuri sau a nerespectării drepturilor de care beneficiaţi);
  • Nu vă poate asigura un tratament mai favorabil decât tratamentul aplicat cetăţenilor ţării respective în astfel de situaţii;
  • Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile procedurilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie);
  • Nu poate plăti cheltuielile medicale;
  • Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii pe teritoriul unui stat străin;
  • Nu vă poate asigura reprezentarea juridică (pentru aceasta aveţi nevoie de serviciile unui avocat);
  • Nu vă poate acorda asistenţă consulară dacă sunteţi şi cetăţean al ţării în care aţi fost arestat sau reţinut (asistenţa consulară în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie este limitată de normele dreptului internaţional şi de principiul suveranităţii statului pe teritoriul căruia vă aflaţi şi al cărui cetăţean sunteţi);
  • Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât corespondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane.
   Deces în străinătate
Dacă un membru al familiei sau o rudă a dumneavoastră, cetăţean român, a decedat în altă ţară, este bine să ştiţi următoarele:
  • Decesul trebuie înregistrat la autorităţile locale din ţara respectivă;
  • Decesul poate fi înregistrat şi la ambasada sau consulatul României din ţara respectivă (nu este obligatoriu);
  • Dacă ambasada sau consulatul României sunt notificate despre deces de autorităţile locale, acestea informează Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, care va anunţa familia despre decesul cetăţeanului român;
  • Înregistrarea decesului la ambasada sau consulatul României permite eliberarea de către ambasadă sau consulat a unui certificat de deces românesc;
    Atenţie: eliberarea certificatului de deces românesc se poate face numai pe baza certificatului de deces eliberat iniţial de autorităţile locale din ţara respectivă şi pe baza altor documente prevăzute de legislaţia română;
  • Dacă înregistrarea decesului nu s-a făcut la ambasadă sau consulat, atunci certificatul de deces românesc va fi eliberat în ţară, de autorităţile române, pe baza certificatului de deces străin şi a altor documente prevăzute de legislaţia română;
  • Dacă decesul a fost cauzat de o acţiune violentă, atunci solicitaţi intervenţia autorităţilor locale de poliţie pentru investigarea cazului; efectuarea investigaţiilor poate întârzia procedura de transport a corpului neînsufleţit în România ;
  • Dacă aţi aflat despre deces în timpul în care vă aflaţi în România, notificaţi în scris Direcţia Relaţii Consulare a MAE, la numărul de fax: (021) 319-6869.
Transportul corpului neînsufleţit în România
  • Se poate face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective şi în conformitate cu regulile internaţionale aplicabile;
  • Personalul consular vă poate oferi detalii în legătură cu această procedură şi vă poate facilita contactul cu casele funerare care asigură transportul în România;
  • Pentru transportul internaţional al corpurilor neînsufleţite este necesar paşaportul mortuar; paşaportul mortuar se eliberează de ambasadele sau consulatele României (pentru transportul urnelor cu cenuşa cremată nu este necesar paşaport mortuar).
Ce poate face personalul consular al României:
  • Poate înregistra decesul la ambasadă sau consulat şi poate elibera un certificat de deces românesc (pe baza certificatului de deces emis de autorităţile locale şi a altor documente prevăzute de legislaţia română) ;
  • Poate oferi informaţii privind procedurile care trebuie urmate în caz de deces, precum şi coordonate de contact ale caselor funerare care se ocupă de incinenare sau de îmbălsămarea şi transportul corpului neînsufleţit;
  • Poate elibera paşaportul mortuar necesar transportului internaţional al corpului neînsufleţiti.
Ce nu poate face personalul consular al României:
  • Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu decesul pe teritoriul unui stat străin;
  • Nu poate plăti costurile de incinerare sau de înhumare şi nici pe cele de transport al corpului neînsufleţit în România;
  • Nu poate acoperi eventuale datorii sau angajamente rămase neonorate ale persoanei decedate.
Călătorie cu copii minori
Multe state restricţionează călătoriile minorilor în străinătate, dacă aceştia nu sunt însoţiţi de părinţi sau de tutorii lor legali sau dacă părinţii ori turorii legali nu şi-au dat consimţământul.
În România, legislaţia aplicabilă (Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate) prevede că minorilor români li se permite ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră. Copiii minori (sub 18 ani) posesori de paşapoarte individuale trebuie să prezinte la ieşirea din ţară, pentru a putea călători în străinătate, înscrisuri autentificate conform legii din care să rezulte acordul ambilor părinţi sau al persoanelor responsabile de creşterea, supravegherea şi îngrijirea lor. În situaţia în care copilul minor este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi şi se deplasează în străinătate împreună cu acesta, părintele trebuie să prezinte la ieşirea din ţară acordul legalizat al celuilalt părinte, cu excepţia cazurilor în care părinţii sunt divorţaţi şi acesta din urmă are copilul încredinţat spre creştere şi educare prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă şi irevocabilă.
Pentru mai multe informaţii despre condiţiile de călătorie în străinătate ale copiilor minori, recomandăm consultarea informaţiilor oferite de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române (www.politiadefrontiera.ro).
În cazul în care călătoriţi în străinătate împreună cu un copil minor, vă recomandăm următoarele:
  • Încheiaţi, înainte de efectuarea deplasării, o asigurare de călătorie pentru copil, care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv transportul în România).
  • Informaţi-vă despre riscurile eventuale de boli transmisibile la copii, care pot fi prezente în ţara în care călătoriţi; consultaţi un medic înainte de efectuarea deplasării şi solicitaţi toate infromaţiile privind măsurile de protecţie şi materialele medicale pe care le puteţi lua.
  • Nu lăsaţi copilul nesupravegheat în nici o situaţie, dar mai ales în aeroporturi sau în zone aglomerate (gări, autogări, pieţe, magazine).
  • Nu lăsaţi copilul în compania unor persoane necunoscute.
  • În cazul în care copilul merge la şcoală sau grădiniţă, informaţi-vă despre condiţiile de securitate ale incintei respective şi lăsaţi coordonatele dumneavoastră de contact personalului de îngrijire; asiguraţi-vă că regulile şcolii sau grădiniţei în privinţa preluării copiilor după program sunt foarte stricte şi nu permit preluarea copiilor de către alte persoane decât părinţii.
  • Dacă copilul dumneavoastră dispare sau se rătăceşte, anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie şi ambasada sau consulatul României.
Riscuri de securitate cauzate de acţiuni teroriste
În ultimii ani, acţiunile teroriste au cunoscut o amploare îngrijorătoare în toată lumea. Grupările teroriste şi-au diversificat atât metodele de acţiune violentă, cât şi ţintele acestor acţiuni. În prezent, nu se poate afirma cu certitudine că o anumită ţară sau regiune din lume se află la adăpost faţă de activităţi cu caracter terorist.
Atacurile teroriste sunt greu de prevăzut şi de împiedicat. Pentru monitorizarea activităţii teroriste, în special în fazele de pregătire ale atacurilor, este necesară o foarte strânsă cooperare între agenţiile de securitate ale fiecărui stat şi între state. De multe ori, informaţiile primite chiar de la cetăţeni ajută la identificarea unor posibile acţiuni pregătitoare cu caracter terorist. Ori de câte ori vă aflaţi în străinătate şi observaţi acţiuni sau elemente suspecte, adresaţi-vă autorităţilor locale de poliţie sau semnalaţi aceste lucruri ambasadelor şi consulatelor României.
Acţiunile teroriste au un specific aparte faţă de alte tipuri de evenimente violente: ele nu disting între persoane cu statut oficial şi simpli cetăţeni. De cele mai multe ori, aceste acţiuni au impact devastator pe o arie extinsă, frecventată public. Multe dintre atacuri sunt provocate cu scopul de a produce pagube umane şi materiale, dar şi cu scopul de a atrage atenţia publică şi de a promova imaginea distructivă a celor care le produc. Este bine ca, oriunde în lume vă aflaţi, să încercaţi să evitaţi, pe cât posibil, zonele aglomerate sau zonele publice din preajma unor instituţii.
Atacurile teroriste petrecute până în prezent nu fost în mod direct orientate spre cetăţenii români sau spre instituţii ale statului român. Cu toate acestea, mulţi cetăţeni români au căzut victime ale acestui tip de acţiuni, fie pierzându-şi viaţa, fie suferind răniri grave. Atacul terorist de la New York, din 11 septembrie 2001, a cauzat decesul a doi cetăţeni români. Atacul terorist de la Madrid, din 11 martie 2004, a curmat viaţa a 16 cetăţeni români şi rănirea altor peste 180. Atacul terorist de la Londra din 7 iulie 2005 a înscris între victime o persoană cu dublă cetăţenie, una dintre acestea fiind cea română. Cetăţeni români ar fi putut fi prezenţi şi în alte locuri în care s-au produs atentate teroriste.
Cele mai bune recomandări pentru a proteja siguranţa dumneavoastră şi a familiei sunt următoarele:
  • Informaţi-vă despre situaţia de securitate din ţara pe care doriţi să o vizitaţi, înainte de efectuarea deplasării.
  • Lăsaţi coordonatele de deplasare (itinerariul, adresa hotelului, copii ale paşapoartelor şi ale biletelor de avion) unui membru al familiei care rămâne în România; în acest fel, dacă în locul în care veţi călători se întâmplă un eveniment periculos, acesta va şti unde să vă caute.
  • Odată ajuns la destinaţie, urmăriţi în mod constant informările autorităţilor locale şi presa locală.
  • În caz de alertă, urmaţi cu stricteţe anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale.
  • Menţineţi legătura telefonică cu familia din România cât de frecvent posibil.
  • Anunţaţi ambasada sau consulatul României despre prezenţa dumneavoastră în localitatea sau în ţara respectivă; în cazul unei situaţii de criză, personalul consular va putea avea acces mult mai uşor la dumneavoastră.
  • Dacă purtaţi un telefon mobil pe durata călătoriei în străinătate, asiguraţi-vă, înainte de plecare, că aţi introdus în memoria telefonului numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României din ţările pe care urmează să le vizitaţi; aceste numere de telefon sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro).
  • Evitaţi locurile aglomerate, demonstraţiile sau zonele periculoase.
  • Semnalaţi orice element sau activitate suspectă autorităţilor locale de poliţie.

Comentarii»

1. marian - iulie 26, 2008

cum pot transfera niste bani dintr-un cont din irlanda in romania?

Răspunde